Lucru cu umbra: experiența mea de integrare a conștiinței

Experiența mea de expansiune a conștiinței

În 2009 am avut prima experiență de expansiune spontană a conștiinței, în parcul Güell din Barcelona, contemplând natura. Am văzut cu ochii deschiși, dincolo de materie, felul în care e interconectat totul, prin structuri de lumină și geometrie sacră. De atunci am avut multiple treziri spontane de conștiință și călătorii în afara corpului. Aceste experiențe durează adesea doar câteva secunde, dar impactul lor poate fi resimțit ani întregi.

Ele m-au „chemat” să pun întrebări și să urmez mai multe programe terapeutice și de auto-cunoaștere internaționale. Au fost doar un început, pentru că „integrarea unității” nu înseamnă că rămâi mereu în starea aceea de extaz, ci presupune transformarea lentă a personalității, astfel încât viața de zi cu zi să reflecte interconectarea.

Presupune să înveți să îți vezi „umbrele” - acele părți din tine pe care le-ai reprimat, judecat sau evitat. Acest proces este cunoscut și ca lucru cu umbra (shadow work). În același timp presupune să lucrezi cu gândirea duală a ego-ului și să renunți la idealism. Pentru că este posibil să apară idealismul atunci când ești martor frecvent la niște sincronicități „de nota 100”, pe care alții le numesc minuni.

Bineînțeles că la început voiam să salvez pe toată lumea.

Apoi m-am simțit specială pentru că a apărut ideea că „eu văd mai mult decât ceilalți”.

Apoi m-am supărat că cei dragi nu apreciază talentele mele :))

Transformarea emoțională și relațională

Am trecut prin crize de vindecare în care m-am simțit pierdută, fără să-mi dau seama că învățam, de fapt, să mă „predau” vieții. Experiența Unității (a Unimii sau a Întregului) este o stare de conștiință extinsă în care dispare senzația de separare și simți că ești parte din întreg, conectat la tot.

Asta presupune să trăim conștient acele stări emoționale foarte intense, de care vrem să scăpăm pentru că sunt inconfortabile. Ele sunt parte din întreg și devin o cale de transformare dacă le putem conține cu prezență. Dacă le reamintim că nu sunt separate, ci parte din noi.

Acest proces ne sporește senzitivitatea. Simțim mai mult, mai profund, și suntem invitați să învățăm să transformăm relațiile, să trăim cu mai multă empatie și limite sănătoase.

În Modulul 2 al programului Tu și Intuiția explorăm în profunzime aceste procese de transformare emoțională și relațională, inclusiv prin lucrul cu umbra și prin exerciții care ne ajută să conținem emoțiile intense și să aducem mai multă conștiență în relațiile noastre.

De ce apar confuzii între niveluri de conștiință

Din toată această călătorie de integrare în viața de zi cu zi a conștiinței unității, am observat că apare multă confuzie din faptul că luăm idei de la un anumit nivel de conștiință și încercăm să le aplicăm în altul.

Spre exemplu:

„Suferința este ceva ce tu alegi și poți renunța oricând la ea.”

Spune-i asta unui om care tocmai a pierdut pe cineva drag și o să te respingă sau o să se respingă pe el pentru că nu poate. Este crucial să oferim compasiune unui om care trece printr-un astfel de episod și să păstrăm astfel de adevăruri pentru momentele în care are resursele și conținerea pentru a le putea auzi cu inima. Pentru a putea primi.

„Tu nu ești corpul tău.”

Dacă omul trăiește în paradigma materialistă (discutăm despre paradigme în Modulul 0 al programului Tu și Intuiția), el se identifică cu corpul fizic. Poate zice că ai înnebunit sau că ai intrat într-o sectă.

„Suferința e doar grație divină.”

Un om care meditează constant și a întrupat puterea de alchimie interioară poate că trăiește în realitatea grației. Însă dacă îi spui asta unui om depresiv, care se chinuie de mult timp să iasă dintr-un „hău”, este posibil să creadă că ești nebun.

Oamenii se deschid către alte perspective, inclusiv către o schimbare de paradigmă existențială, pe măsură ce Sinele lor îi trece prin experiențe noi. Când simt chemarea din interior. Și cu cât mai multă siguranță (non-judecată) simt în raport cu tine, cu atât mai ușor le este să se deschidă și să primească susținere, dacă este cazul.

Transformarea reală nu poate fi forțată din exterior, ea apare atunci când omul se simte văzut și în siguranță. De aceea vom face multe exerciții în cadrul programului în care invităm compasiune și deschiderea inimii, iar eu te invit să practici orice tehnici te ajută să ajungi la inima ta.

Când ego-ul vrea să „salveze” pe toată lumea

Atunci când suntem fascinați de o descoperire nouă prin care ne simțim superiori altora, este posibil să fie activat ego-ul sau partea aceea din noi de „adolescent interior”, care vrea să se diferențieze neapărat, încercând să își descopere unicitatea.

Unii dintre noi, atunci când găsim o tehnică ce ne face să ne simțim grozav și/sau care credem că ne va „salva” de la suferință, imediat ne vine să o recomandăm tuturor. În program ne vom uita cu blândețe la ego-ul nostru care se comportă așa și, în mod repetat, ne vom întreba:

„Ce ar face iubirea aici?”

„Ce îmi spune inima mea acum?”

„În loc să îl gândesc pe acest om, ce simt să îi ofer?”