top of page

De la sacrificiu la nemurire

"Resursele și nemurirea pe care le caută unii prin război nu vin prin a-i conduce pe alții spre moarte pentru a deține controlul, ci prin a-și lăsă sinele separat să moară."


Mereu am simțit că am o relație magică cu viața. Mă simt conectată.


Primesc semne și informații despre ce urmează să apară în viitor.


Uneori am viziuni, vise sau descărcări de informații despre anumite condiționări sau relaționari. Ascult, fără să caut să înțeleg de ce mi-au apărut. Știu că mereu mi se dezvăluie misterul când vin la mine oameni cu anumite nevoi și eu știu exact de ce au venit, pentru că mi s-a arătat cu câteva ore sau zile înainte. Le recunosc chemarea pe care au făcut-o la nivel de suflet înainte să audă de mine.


Spre exemplu, acum câteva săptămâni mi-a scris un mesaj un bărbat tânăr, care a văzut un interviu cu mine și voia să lucrăm pentru activarea intuiției. Când i-am auzit vocea am simțit că el își dorește defapt activarea regelui, energie care se tot descarcă în mine de ceva timp. A fost șocat când i-am zis ce își dorește sufletul lui, pentru că asta îi ceruse ghidului său spiritual, un bărbat, și acesta i-a zis că nu e încă pregătit pentru asemenea activare.


În acea discuție scurtă s-a descărcat pentru el o activare de Intuiție din câmpul meu. Nu am mai discutat cu el de atunci.


Însă, ceea ce trăiesc de atunci este o inițiere și mai profundă în această energie de războinic luminos, mai precis, în cazul meu, masculinul care îl primește pe Dumnezeu în inima sa.


M-am uitat la imaturitatea propriei mele energii masculine și am recunoscut în mine ceea ce apreciez și judec la bărbații din jur, la bărbații din familia mea, foștii mei parteneri, bărbați din societate și cei din poziții de conducere care "amenință" acum pacea din lume. Mi-am văzut războinicul întunecat, tiran și nemilos, pe care l-am respins, ascuns și negat sub măști de sacrificiu și autodistrugere.


Mereu am luat în serios ce fac, însă doar acum am claritate atât asupra angajamentului sufletului meu, cât și a durerii asociate misiunii mele. Adesea am simțit, după o perioadă de lucru și de imersiune într-o slujbă, că nu mai pot rămâne angajată acelui țel. Intuiția îmi spunea că trebuie să plec. Nu am plecat mereu cum am auzit, ci am tras de mine.


Și tu tragi de tine să rămâi într-un loc confortabil când ceva din tine te cheamă la ceva nou?


Suntem condiționați să credeam că leadership-ul însemna sacrificiu pentru sistem. Un fel de a ne pune viața în slujba întregului. Dar viața noastră servește Divinității, nu ego-ului colectiv care manipulează percepția pentru a ne tine în loc, în iluzia importanței de sine ce vine prin sacrificiu. Decizia e luată la alt nivel...


M-am învinovatit că nu sunt responsabilă sau stabilă. Cum să plec dintr-un loc în care câștig bine și îmi e relativ ușor? Când oamenii mă văd și primesc prin mine, cum să îi "abandonez"?


M-am uitat la trauma mea de abandon, la relația cu părinții, la vieți anterioare traumatice.. Și am descoperit multă putere personală ascunsă sub invenții despre relații, sub traume și amintiri sfâșietoare. Am recuperat atâtea părti din mine de-a lungul ultimilor 6 ani. Însă mai traiam o ruptură care era dincolo de "mine".


Experimentam sau retrăiam sau percepeam trauma masculinului, a mea și a bărbaților din jur. Inima frântă a bărbaților, din atâtea lupte în care au trebuit să se sacrifice și să moară pentru scopuri absurde ale unor conducători meschini, lacomi și ahtiați după putere. Unii dintre ei.


A trebuit să las acea parte din mine să se dizolve pentru a renaște conștiința Hristică în mine. Pentru a activa Regele, cel care conduce cu inima deschisă, eliberată de durere, liberă. Inclusiv ca femei este bine să facem asta.


Și acum percep cum se vindecă inima rănită a bărbaților la nivel planetar. E necesară acestă vindecare acum pentru a crea conexiuni autentice, fără manipulare sexuală, fără crearea de atașamente false. Pentru un viitor mai luminos..


E o activare planetară ce curge prin cei ce și-au ales să susțină această renaștere a societățîi.. Bărbați și femei.


Dacă ați simțit această sfâșiere în interior, confuzie și durere, așa cum mi-ați scris mulți că ați experimentat în ultimii ani, posibil să susțineți și voi acest grid de lumină, noul pământ, noua societate, noile coduri de relaționare care se descarcă prin noi.


Se zice că, atunci când studentul e pregătit, Maestrul apare.


Eu văd și cealaltă perspectivă.


Când maestrul e pregătit, studentul apare.


Pentru că, la nivel subtil, ei sunt unul și același.


Când ei se recunosc unul pe celalalt și își deschid inimile să curgă înțelepciunea divină prin ei, amândoi devin un model de transmutare a suferinței și de restabilire a credinței. Ne vindecăm unii pe alții recunoscând în noi lumina.


La nivel de fractali putem observa efectul imediat asupra întregului: se transformă modul de relaționare în societate.


Vindecarea vine prin a simți tot, prin prezenta constiintei noastre iubitoare. Astfel, curgând cu viața și eliberându-ne de idei fixe legat de cum "ar trebui" să ne simțim, ce ar trebui să "curățăm" sau "vindecăm", sau de la cine avem de primit, avem ocazia de a dizolva separarea din noi. Dincolo de ce o face pe femeie femeie și pe bărbat bărbat, suntem viață.


Renunțând la identificarea cu un anumit aspect, cu forma, ajungem mai aproape de adevărul a ceea ce suntem. Uneori această CALE a renunțării pare ca o moarte. Pentru că, identificând-ne cu viața însăși, vedem cum personajul care credeam că suntem este absorbit în inimă, dizolvandu-se în nimic.


În nimic, în eternitate.


[ Respiră profund.. ]


Această "moarte" este trecerea spre nemurire. Este inițierea pe care o căutăm. Este trezirea la viață.


Dincolo de idei, dincolo de păreri, dincolo de control.


Resursele și nemurirea pe care le caută unii prin război nu vin prin a-i conduce pe alții spre moarte pentru a deține controlul, ci prin a-și lăsa sinele separat să moară.


Dincolo de el, e doar iubire.


Cum ar arăta societatea dacă ne-am da voie să parcurgem fiecare acest drum mitic către sinele autentic?


[Respiră profund. Primește această energie. ]


Cum am interacționa unii cu ceilalți trăind în inimă, lăsând mereu să se topeasca în focul inimii inerția căilor vechi de relaționare?


[Respiră profund... ]


Trăind conștient relațiile, participăm activ la dizolvarea matricei de frică și rușine, care ne ține separați de iubirea adevărată și sclavi ai unei minți învechite, ruginite, care este în cădere și spre dizoluție totală.


Pentru asta ne pregătim de atâta timp.


Să ne uităm prin inimă la evenimentele ce urmează în viitorul apropiat și să nu lăsăm frica să ne cuprindă.


Cei ce au ales să poarte lupte știu deja că și-au pus viața în slujba unui bine mai înalt.


Le putem onora viața și trecerea prin a vedea ADEVĂRUL.


Putem trăi în onoare, virtute a regelui luminos, onorând adevărul a ceea ce suntem.



Andreea, 24.01.2022



foto: internet.

Postări conexe

bottom of page