Intuiția: sistemul tău de navigare interioară

Fiecare om este conectat la intuiția sa. Are instalat deja sistemul de navigare și trebuie doar să urmeze semnele și să se bucure de călătorie. Însă ai experimentat și tu vreodată să vezi clar pe GPS care e drumul spre unde vrei să ajungi și să zici „Nu, știu eu o cale mai bună!”… și să o iei pe străduțe, să te strecoari printre mașini, să depășești și să îți faci calea ta? Sau cel de pe locul din dreapta să zică „Virează repede la stânga, aici, hai, bagă-te! Știu eu o cale mai rapidă!”? Uneori ajungi mai repede, dar cu adrenalină, alteori mai încet, tot cu adrenalină și niște cortizol, alteori în același interval, însă „dopată” bine cu hormonii corespunzători, mult râvniți, care îți amintesc de copilărie.

În etapa noastră de explorare și de joacă, astfel de acțiuni sunt naturale și chiar necesare maturizării. Ne bagăm, testăm, observăm, întindem coarda, ne recalibrăm. Învățăm mult din „încercare și eroare” și unii toată viața funcționează așa. Fiecare are calea sa.

Când intuiția e clară, dar răbdarea lipsește

Chiar și atunci când ești conectat cu intuiția și ai certitudinea GPS-ului, nu e musai să dispui și de răbdare și conținere pentru a urma semnele și sincronizitățile și pur și simplu a te bucura de călătorie, indiferent de cât e de lină sau „bumpy”.

De aceea este foarte important și ghidajul - însemnând aici suma acțiunilor, a comportamentelor, atitudinilor și a valorilor tale. Cum te ghidezi? Îți asculți vocea intuiției ȘI o urmezi sau doar o asculți și apoi îți faci calea ta?

Dacă atunci când erai copil ai fost lăsat să experimentezi și încurajat să „greșești”, e posibil ca această atitudine de experimentare să fie o joacă pentru tine, în timp ce, pentru cei care au fost restricționați și controlați în copilărie, să pară foarte riscantă această abordare a vieții.

Unii oameni care nu au trăit în adolescență această separare sănătoasă a emoționalului de rațional este posibil să întâlnească tot felul de situații prin care își oferă contextul de a experimenta asta. De a se împuternici, înțelepți, de a se cunoaște pe ei înșiși, de a se confrunta cu cele mai mari frici din tinerețe - frica de a fi înșelat, tradat, abandonat, frica de a fi folosit ca un bun de consum.

Astfel, observând direct că temerile noastre sunt iraționale, primind susținere pentru a ne desprinde de ele, învățăm cu ajutorul altor adulți să procesăm informațiile prin intermediul inimii.

Călătoria eroului: încredere în sine și vulnerabilitate

\Prin astfel de experiențe tip „călătoria eroului”, omul găsește resursele interioare de a avea încredere în sine, de a nu se mai retrage în el, ci de a comunica prin deschidere, de a fi vulnerabil.

Această trecere îl duce într-o realitate în care nu mai e posibil să fie rănit și nici nu se refugiază în „people pleasing” de teamă de a răni. Pentru că s-a deschis iubirii. Pentru că are INIMA LIBERĂ. Pentru că înțelege cum lucrează Divinitatea prin toți spre evoluția întregului, chiar și atunci când ego-ul sau, partea din el care vrea cu orice preț să îl protejeze de suferință, interpretează situațiile ca fiind ceva neacceptabil în realitatea sa. Nu mai opune rezistență nici suferinței celorlalți, chiar și atunci când aceștia se folosesc de el ca să sufere.

Aceasta nu e doar o alegere. Este pașirea într-o altă conștiință, un alt sistem de operare, o altă paradigmă. Aici simțim liniște și curaj. Stabilitate și claritate.

De-a lungul vieții e posibil să fi avut multe astfel de experiențe de învățare în care am fost dezamăgiți. În care ne-am propus ceva și nu am reușit sau am avut încredere în oameni care erau nepotriviți sau incompatibili cu viziunea noastră de devenire. Ne-am deschis inima către oameni care nu au avut grijă de ea. Dacă există astfel de dureri neprocesate, dacă nu am avut timp să jelim acele relații pentru că „aveam treabă” sau copii de crescut sau alte angajamente, e momentul să le dăm drumul. Să recunoaștem și să eliberăm atașamentele de propriile dureri, care se simt ca dezamăgiri. Anul viitor vine cu o altă energie, una de dezvoltare accelerată.

Dacă sunt părți din tine care cred că ai fost victima și încă nu ai reușit să procesezi până la capăt ce s-a întâmplat, e posibil să „îi împingi” pe alții în rolul de salvator al tău, să ai așteptări de la oameni să se poarte conform nevoilor tale sau să îi faci antagonisti în povestea ta și să zici că te-au abuzat (persecutori). Adevărul e că nu toată lumea poate să îți dea ce ai nevoie. Nu toată lumea trebuie să îți dea ce ai nevoie.

Unul din lucrurile cele mai grele pentru mine a fost să le spun oamenilor pe care îi iubesc „nu îți pot da mereu ce ai nevoie”. Nu pentru că nu voiam, ci pentru că în fix acel moment nu aveam resurse emoționale. Treceam eu prin ceva sau aveam alte responsabilități sau nu rezonam cu povestea pe care și-o spuneau.

Cum ne recâștigăm centrul și ne curățăm energia

E important să ne aducem înapoi la centru și să alegem conștient resursele care ne pot susține să dăm drumul energiei de dezamăgire și să facem curățenie în interior. Momentele în care ne-am amăgit, am avut așteptări (nerealiste), nu am știut să deslușim realitatea, ne-am păcălit, ne-am grăbit, am blamat, .., sunt puncte de creștere. În loc să le îngropăm, e potrivit să le observăm. Privind acele părți din noi, le scoatem din ascunziș, le dăm voie să se exprime iar, să experimenteze iar și le susținem prin Prezența noastră de spirit. Astfel, este mult mai ușor să fim din nou vulnerabili și să ne experimentăm un grad mult dorit de intimitate și conexiune cu ceilalți. E parte din procesul nostru de maturizare.

Dacă simți nevoia unui cadru prin care să conștientizezi mai profund aceste mecanisme și intuiești că a venit momentul să scoți „dopul”, am pregătit un întreg curs care te poate susține în această călătorie care îți poate revela multe părți din tine - https://www.ghidaj.com/tu-si-intuitia

Fie ca vibrația pe care o integrăm să devină o undă de pace, care susține viața în comuniune, unitate și adevăr interior!

Andreea