Cogniția și învățarea holografică – mintea rațională și limitele ei

Mie mi-a plăcut școala și mi-a plăcut să învăț. Încă îmi place, având în vedere cât am învățat spre a te îndruma și pe tine pas cu pas :) A explora cum funcționează lumea, a aprofunda anumite subiecte, a le prezenta și oferi și altora sub forma unei experiențe care le îmbogățește viziunea sunt activitățile mele preferate!

Mi-au plăcut mult și logica și matematica, pe care le-am studiat chiar și singură, după facultate, de plăcere și curiozitate. Am înțeles lumea prin ele. Când studiam Dreptul am luat cea mai mare notă din facultate la simularea examenului de logică pentru admiterea la Magistratură. Cu toate astea, pe lângă orientarea mea preponderent rațională, busola mea în prezent este preponderent intuiția. Însă, în perspectiva pe care o ofer, aceasta nu exclude cogniția (capacitatea de a gândi și a procesa mental informația), ci o integrează într-un cadru mai larg.

Sistemul educațional în care am crescut ne-a antrenat aproape exclusiv această formă de învățare: să analizăm, să memorăm, să reproducem, să demonstrăm... să căutăm autoritate externă pentru adevăr... Este un tip de inteligență extraordinar de valoros, fără de care nu am putea funcționa ca societate. Învățarea cognitivă e cea care ne permite să citim, să calculăm, să structurăm idei, să construim sisteme... cam ce fac eu pe aici. Însă lumea merge înspre altă direcție, e mult mai atentă la experiența emoțională de a crea, nu doar la rezultate.

Modelul de învățare în școli a fost construit în jurul disciplinei, al performanței individuale și al respectării regulilor, lăsând mai puțin spațiu pentru colaborare, explorare interioară a subiectelor și învățare prin relație.

Cogniția și limitele gândirii mentale

Limitarea inteligenței mentale apare atunci când este folosită pentru a explica totul, inclusiv ceea ce ține de simțire și experiența trăită. Cogniția domină societatea acum și e busola celor care „își au reședința" în mare parte în lumea materială, oameni orientați preponderent spre control, rezultate și predictibilitate.

Dar ce se întâmplă când începem să conștientizăm cât de mult ne putem dezvolta prin asumarea relațiilor, nu doar prin tranzacționarea eficientă și drumul ambițios spre succes?

Ce este învățarea holografică

Atunci când vorbim despre relații, trăiri, suflet, împlinire, sincronicități... inteligența cognitivă trebuie integrată în ceva mai mare. În abordarea holistică includem și corpul și emoțiile ca „organe de percepție", pentru că emoțiile ne semnalează niște adevăruri din relații care nu pot fi deduse logic și corpul simte înainte ca mintea să înțeleagă.

Având în vedere felul în care evoluează societatea și „pericolele" lumii moderne, e important să ne deschidem către a învăța și altfel. Adică dincolo de paradigma mentală în care din punct de vedere cognitiv „lucrurile au sens pentru că...", învățarea holografică ne ajută să găsim un sens într-un cadru de referință mai mare. În acest tip de învățare, mintea nu mai este singurul instrument de orientare, ci este integrată cu percepția corporală, emoțională și intuitivă. Putem să înțelegem realitatea primind informații de la toate aceste inteligențe. De aceea te-am invitat să intri în dialog cu viața, să primești de la ea. Să îți asumi această relație nu doar la nivel de lucru cu subconștientul, ci ca o relație subiectivă.

De la analiză mentală la conectare

Știi situațiile alea în care tot încerci să înțelegi, să îți explici ceva... și vine un moment în care o simplă trăire sau o senzație face mai mult sens decât o grămadă de explicații și ai brusc claritate?

Spre exemplu, când ai un conflict sau ți se activează un „trigger” (declanșator)  într-o relație și îți tot rulează în cap :

• „Cine a greșit?";

• „Dacă m-aș fi purtat așa poate aș fi evitat...";

• „E logic că nu am fi ajuns aici dacă..."...

Aceasta e cogniția (paradigma lumii materiale, bazată pe cauză și efect).

Când te deschizi spre abordarea holistică, holografică, îți trec alte gânduri prin cap, de genul:

• „Hmmm, povestea asta a început demult";

• „E un tipar pe care îl tot repet cu oamenii atunci când ...".

Nu sunt „MAI CORECTE" ideile, ci mai CONECTATE cu un sistem de referință mai mare. Chiar dacă nu vezi „the big picture" (imaginea de ansamblu), ai indicii din perspectiva mai largă a evoluției tale și a dinamicii relației. Treci de la tendința de corectare a minții, către tendința de conectare a conștiinței.

Conștiința interconectării și rolul intuiției

Învățarea holografică este un mod de a înțelege și a cunoaște lumea care nu pornește de la acumularea de informație, ci de la capacitatea de a face conexiuni și de a percepe interconectarea. Nu înveți secvențial, pas cu pas, ci prin a face conexiuni. Aceste conexiuni sunt influențate de felul în care te simți, de cât ești în corp și câtă disponibilitate ai de a fi în conexiune cu tot.

Uneori poate fi copleșitor să simți tot.

Atunci când ai sistemul nervos supra-încărcat, e posibil să nu poți să stai cu ceea ce simți, dacă este foarte inconfortabil, și să „fugi" în minte, în lumea materială, sau cognitiv, pentru a căuta explicații logice. Învățând să stăm cu disconfortul fără să fugim, treptat putem capta și mai multe informații, pe măsură ce ne lărgim cadrul de referință. Asta se mai numește „a face spațiu". Din experiență, am văzut că putem percepe lumea ca o hologramă și vedea fire de lumină ce conectează oameni, situații... Nu ne mai folosim doar de logică.

Ceea ce unii oameni descriu prin clarviziune poate fi înțeles ca o formă de percepție simbolică sau imagistică a informației din câmp.

Într-o hologramă, fiecare fragment conține informația întregului. Folosesc termenul învățare holografică pentru că acest mod de a te orienta funcționează similar. O trăire spontană, o senzație din corp, o „intuiție" poate oferi acces la un context mult mai larg al vieții tale. Nu pentru că „știi tot”, ci pentru că începi să vezi legătura dintre părți: între tine și ceilalți, între prezent și trecut, între o situație punctuală și un tipar mai amplu. Informația nu îți apare „din afară”, ci prin rezonanță. Ai claritate, dar nu doar din efort intelectual, ci din acordarea câmpului interior la acest cadru mai mare: conștiința interconectării.

Integrarea cogniției și a intuiției: următorul pas în învățare

Acest articol este doar o introducere într-un mod diferit de a înțelege și de a te raporta la viață, dincolo de explicații și analize mentale.

În programul Tu și Intuiția explorăm o schimbare de paradigmă: trecerea de la o orientare exclusiv mentală la o integrare vie dintre minte, corp, emoții și percepția intuitivă. Nu ca teorie, ci ca experiență trăită, susținută de exerciții concrete, lucrări energetice, întrebări de reflecție și practici de journalling care te ajută să integrezi ceea ce descoperi. Este un spațiu în care înveți să recunoști diferența dintre a „gândi viața" și a fi în dialog cu ea, dintre a căuta și a primi direct.

Dacă simți că mintea ta a învățat deja suficient și e timpul să treci direct la acțiune acest program te va susține în călătoria ta de transformare, pas cu pas, în ritmul tău.

Tu și Intuiția este despre a-ți lărgi busola interioară și a învăța să te orientezi nu doar prin ceea ce știi, ci și prin ceea ce simți, percepi și intuiești.Programul este disponibil pe www.ghidaj.com/Tu și inTUiția