Protecții energetice avansate

Cu cât vria colectivă ne absoarbe mai mult în discuții contradictorii, tv și virtual, cu atât mai important este să ne păstrăm centrul. Dacă centrul nostru este ancorat în păreri și preferințe, e posibil să fim foarte influențabili și să ne destabilizăm atunci când cineva are o părere contradictorie, să consumăm multă energie cu a ne apăra gândul nostru despre lume și viitor și ne dezicem de cei care nu au aceleași valori. Îi considerăm o amenințare dacă ne identificăm cu un gând, dacă am fuzionat cu o idee. Ne amenință lumea, pentru că lumea noastră e dictată de o idee. Și se năruie dacă vedem că nu e așa.

Conștiința se scindează în fața unei amenințări mari, precum ar fi scenarii apocaliptice, și creăm părți din noi, ca niște “mini-eu-uri”, care au joburi precise, precum ar fi să distrugă pe cei cu păreri contrare sau să convertească cât mai mulți la părerea noastră. Vrem pace, dar creăm război.

Sistem de protecție - război (fiecare cu binele lui, mai bun ca binele altuia)

Evenimentul acesta este programat de mai mult timp. Nu vorbesc despre ce se întâmplă, în perioadele cu alegeri. Ce vedem este doar o expresie extrem de accentuată a separatismului care a cuprins deja familii, grupuri.

Sistem de protecție - confuzie / încrâncenare

A ne prinde că ne categorisim unii pe alții în funcție de idei e greu, pentru că nu vrem să acceptăm că vine din energia de rasism. Și nu ne plac rasistii. Dar la fel credem că unii sunt superiori printr-o idee, nu în funcție de culoare, sex, etnie, etc., ci de mentalitate. A conștientiza separatismul din noi reprezintă un efort conștient (uneori extraordinar) de a ne deschide inima și a vedea că e ceva durere în interior care creează toată treaba asta. Păi noi am devenit aşa experți în măştile noastre... pe care le numim personalitate. Cum ar fi dacă am trăi fără să mai confundăm discernământul cu judecata?

Sistem de protecție - judecată / distragerea atenției

Dar ajungând în inimă sunt și alte măști, ce acoperă răni poate ancestrale sau istorice, alianțe deja stabilite prin sânge – fidelități față de alegerile strămoșilor, contracte alambicate cu alte conștiințe pentru a ne asigura supraviețuirea.

Cine vrea să se uite acolo și cât timp are răbdare să descoasă?

Uneori durează ani.

Mai vrem și noi o călătorie, niște adidași și seriale. Și apoi vedem că mai dăm de o rană. Iar somatizăm ceva, ne declanșăm emoțional… Ajungem la epuizare, credem că am lucrat la noi, dar am lucrat la a instala alt sistem de control prin minte. “De ce nu mă pot controla? De ce mă simt iar ca o victimă? De ce îmi vine să atac și sunt furios? De ce nu mă pot concentra la ce am de făcut?”. Vrem să ne controlăm emoțiile, ne e greu să ne asumăm că poate emitem un gând din frică și nu știm cine e de partea noastră. Când cade controlul ne întâlnim cu noi înşine.

Sistem de protectie - separare

Până întâlnim pe cineva cu suficientă prezență să ne vadă jocul și rana, care ne iubește și când suntem în ceea ce respingem despre noi (umbra), e posibil să tot rătăcim prin strategii de micro-management emoțional, utile pe termen scurt, inutile pe termen lung. Pentru că atunci când ne întâlnim cu cineva care ne poate vedea prin iubire, ne doare. Vedem că e posibil așa ceva și nu am primit când eram mici (sau în alt moment sau viață). Suntem goi – noi și neputința. Vedem rana… Și “trebuie” să primim acum. Am putea primi iubire, dar suntem așa obișnuiți să dăruim noi, să fim în control, ca să nu fim răniți, să ne putem retrage oricând. Ca să nu cumva să ne pună cineva la zid atunci când nu suntem perfecți sau cum vor ei să fim. Suntem mulți cu inima deschisă, care acum ne recunoaştem şi ne oferim spațiu pe rând unii altora să ne mai vindecăm "trust issues".

Sistem de protecție – control

Nu toate somatizările sunt traume. Uneori vin valuri de energie planetara– upgrade-uri – care ne accelerează procesul de accesare a conștiinței - lucru care necesită să ne odihnim mai mult pentru a se instala. Sistemul nervos nu e obişnuit, corpul trage o sperietură când se confruntă cu ceva ce nu a mai întâlnit – începe să se apere de transformarea dinăuntru.

Sistem de protecție – self attack

Ce ne face să credem așa mult într-o idee despre lume, încât să renunțăm la empatie? Să ne închidem inima și să împușcăm cu gânduri? Să nu mai vedem cât de mult doare, să nu vedem că ne purtăm cu alții cum s-au purtat unii oameni dragi cu noi, când ne-au negat sentimentele și dorințele? 

Cât de repede migram din victimă în agresor în salvator zilele astea? 

Se pare că e o experiență prin care trecem la nivel colectiv spre a ne deschide spre compasiune.

Sistem de protecție – atac / victimizare / închiderea simțirii

Dacă, în trecut, cenzura a fost prea mare, fie la nivel colectiv sau în familie, e posibil să răbufnească din noi o voce colectivă gălăgioasă, care e foarte radicală și separă lucrurile în corect sau greșit. Experimentăm și noi cum e să fim cei care “avem controlul”. E naturală această trecere, e parte din călătoria de maturizare. 

Sistem de protecție – copleșire emoțională / copiază mecanismul de abuz

Dacă vrem să ne maturizăm VOCEA, e important să avem mereu un beculeț aprins, OBSERVATORUL NOSTRU PROPRIU, care vede când “ne apucă” controlul (când e apasat un buton de durere) și ne dăm voie să trăim conștient acea expresie, eliberare, în schimb. Noi împrumutăm felul de a se purta al celor care ne-au rănit în trecut. E greu, dar vital să fim oneşti față de noi inşine.

De partea cealaltă, ce te faci când te găsești brusc într-o tabără, contra altei tabere, care se separă în numele unei idei / ideologii / frici? Când îți e frică să spui ce crezi că cineva te va pune direct la zid? Când ești condamnat pentru opțiunile tale? Când îți aduci aminte că îi luai partea unui părinte, şi îl respingeai pe celălalt şi cât durea asta? Că te separai de tine şi te "otrăvea" dezbinarea dintre ei?

Sistem de protecție – dezbinare / alianță / mentalizare

Mi-a apărut de curând într-o meditație că vin și alte “oportunități” curând, prin care suntem “împinși” să experimentăm renunțarea la control. La posibilitatea de a mai controla prin acțiunile noastre, la sistem de protecție prin a controla mental. Când dezinstalăm asta ne întâlnim cu alt răspuns al sistemului nervos - îngheț. Aici e nevoie să ne amintim că tranziția durează.

Dacă de-a lungul timpului am trăit tot felul de “chestiuni greoaie” e posibil să avem părți din noi antrenate să se ia după trenduri, să renunțe la autenticitate și să lupte pentru ideile altora. Acestea nu numai că ne pot distrage atenția de la noi, dar ne pot epuiza. Nu ne mai putem apăra prin evitare sau control, devine epuizant.

Sistem de protecție - îngheț

De aceea e foarte important să ne deschidem către compasiune. Să ne oferim timp unii altora să ne înțelegem, să ne susținem, să găsim sistem de protecție – conectare, iubire, compasiune, acces la adevăr, înțelegere, înțelepciune. Adevărul fără compasiune poate avea nuanțe tiranice.

Dacă empatizezi cu asta te invit să participi la următoarele evenimente Inimă liberă, unde parcurgem o serie de lucrări energetice pentru a deprinde sisteme de protecție avansată, unele prin care avem perspectivă, ne simțim în siguranță unii cu alții, nu ne pierdem sănătatea în vârtejul de frică și ne oferim spațiu să trecem fiecare prin experiența prin care avem de trecut individual pentru a întrupa puterea personală care suntem.